Monday 22 August 2011

O [alta] privire spre Scoala Finlandeza :)

Am recitit in Gradina de hartie articolul aproape neverosimil, despre scoala finlandeza, si brusc mi-am amintit cum m-am "minunat" eu pe cont propriu acum cativa ani [prin 2006] cand am descoperit scoala muzicala finlandeza. Totul a inceput... quasi-anecdotic. Am primit un mail viral cu un clip caraghios numit sugestiv "LeekSpin" (adica Invartirea Prazului). Lasand la o parte animatia infantila, muzica in sine m-a atras pentru ca era adevarata - si ce poate fi mai adevarat decat muzica vocala a capella? Fara fake-uri, chiar fara instrumente care sa te sustina sau sa mai acopere ceva neajunsuri.

Cu greu am aflat atunci informatia care azi e pe toate site-urile, cea conform careia fondul sonor era extras dintr-un cantec popular finlandez in varianta formatiei Loituma. Si de-aici a inceput "descoperirea". Asa am aflat ca la Academia de muzica Sibelius din Helsinki exista un intreg departament unde studentii aprofundeaza muzica populara [folclor]. Nu ca alte conservatoare din lume, incluzandu-l pe cel bucurestean n-ar avea catedre de folclor, dar finlandezii astia chiar scoteau de pe bancile conservatorului cantareti de folclor - Loituma fiind formata din 4 astfel de studenti. Acolo faci studii universitare ca sa canti la Kantele - un soi de titera populara din zona baltica. Cati dintre tambalagii autohtoni au studiat instrumentul la conservator? A... wait, nu exista sectie de instrumente populare la noi, nici macar la liceu in mod serios (au reusit unii o amarata catedra de nai).

Si atunci ne mai miram de ce muzica lor populara este de foarte buna calitate, de ce folclor la ei inseamna autentic si muzica "in stil folcloric" are un respect formidabil pentru model, nu e echivalentul muzicii gen EtnoTV, de ce tineretul lor este atras muzica nationala? De ce la noi 90% din populatie nu mai poate face diferenta intre folclorul autentic si cel contrafacut grosolan? De ce la noi folclorul autentic e aproape disparut?

Loituma: o trupa care n-a scos decat doua albume Loituma (1995) si Kuutamolla (1998) si care a devenit celebra la 11 ani dupa primul album printr-un accident/ fenomen internet. Cu greu am ales care dintre cele 21 de piese inregistrate de ei pentru ca toate imi plac, dar cred ca pana la urma favorita mea este Menuetti de pe cel de-al doilea album - imi aduce a cantec de leagan.




Dar Loituma nu e decat "the tip of the iceberg" din muzica populara finlandeza care pe alocuri aduce putin cu muzica irlandeza, in altele zici ca-i muzica nemteasca si te astepti sa curga berea in halbe, alte ori are ceva din muzica slava.

La final, pentru ca tot suntem printre ultimele seri de vara: "Kesäillan (Summer Evening)" - o melodie care incepe oarecum cu iz de muzica clasica apoi nu stii daca-i dans irlandez, polka nemteasca sau tarantella ametitoare - si totusi paradoxal, are acel sentiment de muzica linistitoare fara asperitati pe care l-am intalnit drept numitor comun in multa din muzica finlandeza.